facebook

Frica, eterna poveste

de Adam S. Q. David Trăim vremuri istorice pe care le-am citit în cărți SF, le-am văzut prin jocuri sau filme, dar pe care niciodată, absolut niciodată nu le-am crezut posibile.

Am trecut şi continuăm să trecem prin mai multe stări, de la miştouri şi zâmbete, la „wtf?!”, pe urmă la „se pare că e pe bune”, ca uşor, uşor, cei mai mulți dintre noi să ajungă la depresie şi disperare. Pentru că inițialul „n-are cum să se întâmple la noi” s-a transformat destul de repede în „oare o să se termine vreodată, că deja nu mai pot”.

Frica, această eternă poveste pe care o conştientizăm doar atunci când ajungem la limită, a ieşit la suprafață. Şi problema nu e că ne simțim din ce în ce mai speriați, ci că avem impresia că nu mai suntem în control.

Cu toate astea, ce se întâmplă acum, trăim zi de zi, doar că la un alt nivel, undeva în zona noastră de confort.

Trăim cu şi în frică în fiecare zi. Ea ne călăuzeşte paşii, indiferent dacă suntem fericiți sau trişti, bogați sau săraci, sănătoşi sau bolnavi.

Frica de nereuşită, frica de boală, frica de singurătate, frica de inutilitate, frica de moarte, frica de sărăcie, frica de străini, frica de nou, frica de instabilitate, etc. ne fac să mergem grăbiți în fiecare zi către locul de muncă, către persoanele iubite, către mall sau cinema, către şcoală sau acasă sau să investim timp, muncă şi bani cu disperare în ceva ce ne-ar putea oferi linişte.

Cu toate astea, frica este cea care ne face să mergem mai departe, care ne ajută să găsim soluții, să ne adaptăm, să evoluăm. Sigur, frica zilnică, cea care ne şopteşte în ureche şi ne respiră în ceafă în fiecare dimineață e una cumva controlată, una pe care am acceptat-o ca pe o prietenă şi care ne ajută să luăm decizii, dar în situații extreme, ca cele pe care le trăim astăzi, ea poate deveni devastatoare.

Acum ies la suprafață mai mult ca oricând toate frustrările şi fricile noastre nespuse, iar incapacitatea noastră de a le mai controla ne transformă în animale. Nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă n-ar mai exista internet sau ar cădea rețelele de telefonie… Probabil am ajunge în scenarii postapocaliptice în care instinctele primare ar distruge orice părticică de umanitate din noi. Până la urmă, dacă ne uităm în istorie vedem că astfel de evenimente s-au întâmplat de zeci de ori şi mereu s-a ajuns la limitele de jos, iar panica şi disperarea nu au făcut decât să înrăutățească situațiile şi să prelungească suferința.

Cu toate astea lucrurile pot fi privite şi dintr-o altă perspectivă. Momentele astea de distanțare socială, de „arest” la domiciliu pot fi, într-un fel, cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla.

Putem să petrecem mai mult timp cu cei dragi, putem să avem revelații la nivel personal, avem timp să ne analizăm viețile şi să facem diferența între ceea ce e cu adevărat important şi mizeria învelită în poleială strălucitoare şi vândută ca sens al vieții.

Cred că acum am descoperit că cele mai mari valori pe care le avem în acest scurt timp în care ne perindăm pe Pământ suntem noi şi lucrurile dragi care ne înconjoară. Adică oamenii, natura şi vietățile dragi care ne sunt alături. Nimic nu merită mai multă atenție, considerație şi recunoştină decât ființa umană, cu tot ce se întâmplă în jurul ei.

Şi dacă sunteți singuri acum, închideți ochii şi gândiți-vă la cel mai important şi frumos lucru la care vă puteți gândi. Vei vedea că acel lucru este, de cele mai multe ori, altcineva.

Aşadar nu intra în panică. După ce va trece nebunia ne vom întoarce printre oameni cu o şi mai mare poftă de viață şi iubire. Până atunci, nu uita. E simplu. Închide ochii şi gândeşte-te la ce te face pe tine să te simți mai bine. Vei zâmbi. Şi chiar te vei simți mai bine.

One Reply to “Frica, eterna poveste”

  1. Într-adevăr, e incredibil că trăim, în loc să citim despre sau să vedem, o realitate SF. E inevitabil ca o asemenea ameninţare să nu ne reconfigureze viaţa și viziunea. Eu, sper, iubesc mai mult şi voi iubi mai mult și in viitor tot ce e preţios pentru mine, ,,cu o şi mai mare poftă de viață şi iubire”.
    Multă sănătate și răbdare, să treacă cât mai cu folos perioada aceasta!

Dă-i un răspuns lui Doamna T Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *